vineri, 16 septembrie 2011

Dorinta

Şi când va fi să mor
Să aşezaţi cu mine
Acele două lucruri
Ce le-am iubit pe lume

Puneţi în mâna dreaptă
Crucea luminoasă
Iar în cea stângă puneţi
Psaltirea ce frumoasă

Căci eu în astă lume
Cu ele am pornit
Şi drept vă spun acestea
Că am şi biruit

La capul meu nu vreau
Nici plânsuri, nici supinuri
Nu vreau nici jelituri
Nu vreau să văd nici chinuri

Vă rog solemn să faceţi
Umile rugăminţi
Spre-a trece mai uşor
Vămile fierbinţi

Căci am păcate multe
Şi munte şade-n spate
Şi tare eu mă tem
Că sunt nedezlegate

De-aceea eu vă rog
Ca-n cea din urmă zi
Nu pierdeţi timp cu plânsuri
Ci faceţi Liturghii

Nu vreau să-mi cânte tobe
Nici muzică păgână
Ci lin privighetoarea
Să cânte-o săptămână

Mai vreau să-mi cânte psaltici
Profunde melodii
Care să-mi poarte duhul
Prin vămile pustii

Mormântul să-mi săpaţi
În lutul meu strămoş
Şi-n el să m-aşezaşi
În cânt de cuvioşi

La cap nu vreau să-mi puneţi
Cruci de mărmuri scumpe
Ci-o troiţă înaltă
Unde cucul să-mi cânte

Şi nu-mi acoperiţi
Trupu-n mătăsuri albe
Şi nici miresme bune
Să-mi fie îmbălsămare

Ci pe deasupra puneţi
Capac prins cu piroaie
Şi negr’ veşmânt să-mi puneţi
Şi pe sub veşmânt paie.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu